Screeningul cancerului de col umileste medicii de familie

Medicii de familie nu s-au prea inghesuit la programul national de screening al cancerului de col uterin. Motivul? Acestia se simt injositi de cei cinci lei inpozabili primiti per pacienta.

Potrivit normelor metodologice, ministerul aloca pentru fiecare pacienta suma de 200 de lei, din care medicul ginecolog primeste 150 de lei, iar medicul de familie doar cinci lei.

"Eu personal nu m-am inscris in program pentru ca mi se pare o ofensa adusa medicului de familie ca si recompensa pentru munca depusa. Eu oricum imi voi indruma pacientele catre un examen citologic, insa nu voi intra intr-un program de evidenta a datelor, pentru ca asta trebuie sa fac eu pentru suma respectiva de bani. In plus, nu mi se pare normal sa fiu statician", a declarat pentru Paginamedicala.ro, dr. Daniela Stefanescu, vicepresedinte Asociatiei Medicilor de Familie (AMF) Bucuresti.

De aceeasi parere este si presedintele AMF Mures, medicul Dorin Gabor, care anunta ca in judetul Mures s-au inscris doar doi medici de familie in program.

"Sa facem catagrafierea persoanelor, sa le trimitem, sa punem hartiile, sa le consemnam intr-un registru, sa chemam din nou pacientele si sa le trimitem, or asta nu e munca de medic", sustine dr. Dorin Gabor.

Medicii, neconsultati

Chiar daca, la inceputul anului, medicii de familie au fost asigurati ca vor fi consultati in elaborarea programului, ei au fost dati la o parte.

"Noi l-am rugat pe domnul ministru sa coopeteze in grupul de lucru pentru proiect si medici de familie. Raspunsul a fost Da, da" si realitatea Nu, nu. Apoi a aparut un proiect si o ordonata care spune asa medicul de familie este medicul trimitator. Drept urmare, i-am rugat sa foloseasca postasii, ca e mai ieftin", a explicat presedintele AMF Bucuresti, medicul Rodica Tanasescu.

Un mic studiu realizat de catre Patronatul Medicilor de Familie Bucuresti arata cat de profitabil este sau nu programul pentru medicul de familie.

"Luand o cultura de 100 de femei pe care trebuie sa le consiliez, inseamna ca eu ma astept la un moment dat sa primesc inapoi 500 de lei, daca le rezolv. Sa presupunem ca toate adresele sunt corecte, desi nu sunt si asta inseamna ca eu trebuie sa le chem. Cum le chem eu? Vorbind cu dvs, cu el, anunturi, ajung la pensie. Apoi un plic costa 5 bani, iar in librarii costa 30 de bani, un timbru este un leu si o foaie de hartie este undeva la 2 bani. Sa luam costurile in minimum minimorum. Un leu si sapte bani care se scad din cei cinci lei pe pacienta. Deci raman cu 3 lei si 93 de bani. Va trebui sa stau peste program. Adaugam curentul consumat si chiar daca trimit asistenta acasa, scazand si impozitul constat ca raman cu nimic. Apoi daca pun la socoteala si faptul ca prezenta s-ar putea sa fie foarte mica inseamna ca eu investesc niste bani si ies, practic, in paguba", explica medicul Victor Ionescu, presedintele Patronatului Medicilor de Familie Bucuresti si Ilfov.

Screeningul dubleaza munca medicilor

Avand in vedere ca medicii isi trimit, oricum, pacientele cu risc de cancer catre examenele citologice, programul li se pare chiar inutil.

"Noi si pana acum am trimis femeile sa-si faca testul Papanicolau. Exista circuitul din sistemul de asigurari. Plus ca avem si programul de evaluare a starii de sanatate a populatiei. In momentul in care a aparut un risc nu am stat sa vina Guvernul cu screeningul, am luat biletul de trimitere, i-am facut trimitere la ginecolog, i s-au recoltat probele, am vazut in ce stare e si am procesat mai departe", precizeaza dr. Gabor.

"Programul asta nu a fost gandit cu cap si nici nu are cum sa reuseasca pentru ca el nu face decat sa dubleze ceea ce deja exista", adauga dr. Ioneascu.

Intrebat cum ar fi trebuit gandit acest program, dr. Ionescu sustine ca existenta unei anumite planificari ar fi ajutat enorm.

"Lucrurile puteau fi facute foarte simplu. Daca ar fi fost putina planificare, ca sa vorbesc frumos. De exemplu, lista cu pacientele de risc putea fi facuta de casele de asigurari de sanatate sau de DSP-uri, pentru ca ei au bazele de date. Ei ar fi putut sa le trimita pentru ca una este sa trimita o institutie un anumit numar de scrisori si alta este sa trimita un medic de familie. Este vorba de costuri aici", considera medicul Ionescu.

Citologi acreditati, insuficienti

O alta problema in programul de screening al cancerului de col uterin este numarul mic de citologi acreditati.

"Noi am spus ca vrem sa ne prioritizam pacientele pe baza datelor din chestionarele de sanatate. Trebuie prioritizare pentru ca Romania, la ora actuala, nu are un numar suficient de citologi acreditati pentru a realiza un program mai devreme de 3-5 ani, chiar daca ar avea bani", conchide dr. Rodica Tanasescu.