Secţiile de votare s-au deschis duminică, la ora 7.00, peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să-şi exercite dreptul de vot pentru alegerea preşedintelui care va conduce România în următorii 5 ani, dar şi pentru referendumul ce vizează Parlamentul unicameral, cu maximum 300 de membri.
Cetăţenii vor vota pentru preşedinte şi pentru referendum în aceleaşi secţii de votare.
Alegătorii pot opta să voteze numai pentru alegerea preşedintelui României sau numai pentru referendum, dar, odată exprimată opţiunea prin vot, ei nu mai au posibilitatea să voteze mai târziu dacă se răzgândesc.
După verificarea actului de identitate, preşedintele secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta întreabă alegătorul dacă doreşte să-şi exercite dreptul de vot atât pentru alegerea preşedintelui României, cât şi pentru referendum sau numai pentru unul dintre aceste scrutine.
În cursa pentru Preşedinţie se află 12 candidaţi. Aceştia sunt, în ordinea de pe buletinul de vot: Crin Antonescu (PNL), Mircea Geoană (PSD), Kelemen Hunor (UDMR), Traian Băsescu (PDL), Sorin Oprescu (independent), George Becali (PNGCD), Ovidiu Cristian Iane (Partidul Ecologist Român), Eduard Manole (independent), Corneliu Vadim Tudor (PRM) , Remus Cernea (Partidul Verzilor), Constantin Ninel Potîrcă (independent), Constantin Rotaru (Partidul Alianţa Socialistă).
Alegătorul trebuie să prezinte actul de identitate membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Prin act de identitate se înţelege: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării.
Dacă alegătorul votează la o secţie de votare specială, trebuie să completeze o declaraţie pe proprie răspundere privind faptul că nu a mai votat şi nu va mai vota la altă secţie de votare, nici pentru alegerea preşedintelui României, nici la referendumul naţional din 22 noiembrie. Formularul declaraţiei îi va fi înmânat de către preşedintele secţiei de votare sau de membrul desemnat de acesta.
Persoanele care optează să voteze pentru referendum primesc în mod obligatoriu ambele buletine de vot. Buletinele sunt tipărite în culori diferite, în negru şi respectiv, albastru.
Buletinul de vot cu tipăritură neagră conţine întrebarea "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?". Buletinul cu tipăritură albastră conţine întrebarea: "Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?". Urnele vor avea aceleaşi culori, însă introducerea unui buletin de vot într-o altă urnă nu atrage de la sine anularea votului respectiv.
Pentru alegerile de duminică au fost organizate 21.706 secţii de votare, dintre care: 18.053 de secţii permanente, 3.359 de secţii speciale - 71 în unităţi sanitare, la care se adaugă 294 de secţii în străinătate. Pe listele electorale sunt înscrişi 18.317.920 de cetăţeni români
Votarea se încheie la ora 21.00.
duminică, 22 noiembrie 2009
marți, 17 noiembrie 2009
Rezidentiat 2009
Ministerul Sănătăţii a scos la concursul pentru rezidenţiat în acest an 2.985 de locuri, examenul fiind susţinut duminică, de cei peste 5.000 de candidaţi înscrişi, a declarat preşedintele Comisiei de rezidenţiat, prof. dr. Florin Popa.
Dintre aceştia, peste 4.400 candidează la Medicină, 500 la Medicină dentară şi peste 100 la Farmacie.
Comisia de elaborare a testelor la rezidenţiat este formată din 19 cadre didactice, din centrele universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi, Timişoara şi Craiova, iar preşedintele comisiei este rectorul UMF "Carol Davila" din Bucureşti, Florian Popa. Din comisie mai fac parte rectorii celorlalte universităţi din ţară, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovaţiei şi ai Ministerului Sănătăţii, precum şi prof. dr. Ionel Sinescu, reprezentând Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar.
Examenul se va susţine într-un singur centru, la Bucureşti, în multe situaţii fiind un singur examen şi pentru post şi pe loc. Concursul, care a început la ora 10,00, va dura patru ore, candidaţii urmând să răspundă la 200 de întrebări tip grilă. Ca noutate în acest an este faptul că punctajul minim de promovare va fi de 50% - faţă de 65% anii trecuţi - din punctajul maxim pentru cele 200 de întrebări tip grilă, a precizat prof. dr. Florin Popa.
Autorităţile afirmă că au luat toate măsurile de securitate, pentru eliminarea posibilităţii de fraudare a concursului de rezidenţiat. Sacii cu subiecte au fost aduşi în sălile de concurs cu 30 de minute înainte de începerea acestuia, fiind desigilaţi în prezenţa candidaţilor.
Prof. dr. Florin Popa a menţionat că mai multe instituţii, precum SRI, STS şi Jandarmeria, vor asigura, împreună cu Comisia naţională a rezidenţiatului, desfăşurarea în bune condiţii a acestui concurs.
"Examenul din acest an se anunţă a fi mai dificil, dat fiind faptul că celor din generaţia anului în curs li se mai adaugă 1.200 de doctori rămaşi în afara sistemului din anii precedenţi", a spus preşedintele comisiei.
El a precizat că au fost asigurate 8.000 de măşti şi soluţie antiseptică pentru candidaţii care susţin rezidenţiatul, dar aceştia nu sunt obligaţi să le folosească.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adrian Streinu-Cercel a menţionat că poartă măşti în sala de examen candidaţii cu o "răceală obişnuită".
"Cel mai bine protejat la acest concurs este cel care a învăţat cel mai bine", a spus glumind Adrian Streinu-Cercel.
Dintre aceştia, peste 4.400 candidează la Medicină, 500 la Medicină dentară şi peste 100 la Farmacie.
Comisia de elaborare a testelor la rezidenţiat este formată din 19 cadre didactice, din centrele universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Iaşi, Timişoara şi Craiova, iar preşedintele comisiei este rectorul UMF "Carol Davila" din Bucureşti, Florian Popa. Din comisie mai fac parte rectorii celorlalte universităţi din ţară, reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovaţiei şi ai Ministerului Sănătăţii, precum şi prof. dr. Ionel Sinescu, reprezentând Centrul Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar.
Examenul se va susţine într-un singur centru, la Bucureşti, în multe situaţii fiind un singur examen şi pentru post şi pe loc. Concursul, care a început la ora 10,00, va dura patru ore, candidaţii urmând să răspundă la 200 de întrebări tip grilă. Ca noutate în acest an este faptul că punctajul minim de promovare va fi de 50% - faţă de 65% anii trecuţi - din punctajul maxim pentru cele 200 de întrebări tip grilă, a precizat prof. dr. Florin Popa.
Autorităţile afirmă că au luat toate măsurile de securitate, pentru eliminarea posibilităţii de fraudare a concursului de rezidenţiat. Sacii cu subiecte au fost aduşi în sălile de concurs cu 30 de minute înainte de începerea acestuia, fiind desigilaţi în prezenţa candidaţilor.
Prof. dr. Florin Popa a menţionat că mai multe instituţii, precum SRI, STS şi Jandarmeria, vor asigura, împreună cu Comisia naţională a rezidenţiatului, desfăşurarea în bune condiţii a acestui concurs.
"Examenul din acest an se anunţă a fi mai dificil, dat fiind faptul că celor din generaţia anului în curs li se mai adaugă 1.200 de doctori rămaşi în afara sistemului din anii precedenţi", a spus preşedintele comisiei.
El a precizat că au fost asigurate 8.000 de măşti şi soluţie antiseptică pentru candidaţii care susţin rezidenţiatul, dar aceştia nu sunt obligaţi să le folosească.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adrian Streinu-Cercel a menţionat că poartă măşti în sala de examen candidaţii cu o "răceală obişnuită".
"Cel mai bine protejat la acest concurs este cel care a învăţat cel mai bine", a spus glumind Adrian Streinu-Cercel.
Angajaţii din sistemul sanitar vor asigura continuitatea serviciilor de asistenţă medicală, în lunile noiembrie şi decembrie, şi în condiţiile aplicăr
Mai mult, fondurile economisite, prin diminuarea salariilor, vor fi folosite în cadrul unităţilor medicale pentru achiziţia de medicamente şi materiale sanitare, necesare în tratamentul pacienţilor.
Potrivit Legii 329/2009privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, începând de astăzi, spitalele şi unităţile sanitare din sistemul sanitar, indiferent de modul de finanţare, au obligaţia de a diminua cheltuielile de personal cu 15,5% lunar, până la sfârşitul anului.
Modul de aplicare a legii se va stabili la nivelul fiecărei unităţi sanitare, cu acordul salariatului, după consultarea organizaţiilor sanitare. Angajatul poate opta fie pentru reducerea programului zilnic de lucru, în aşa fel încât să nu depăşească 32 de ore libere lunar, fie pentru acordarea a câte 4 zile libere, în lunile noiembrie şi decembrie. De asemenea, se poate opta şi pentru o măsură care să combine cele două alternative.
Ministerul Sănătăţii a pus în vedere conducătorilor structurilor din Sănătate că au obligaţia de a organiza activitatea pe care o coordonează, astfel încât să fie asigurată continuitatea, iar pacienţii să nu fie afectaţi de aceste măsuri.
Potrivit Legii 329/2009privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, începând de astăzi, spitalele şi unităţile sanitare din sistemul sanitar, indiferent de modul de finanţare, au obligaţia de a diminua cheltuielile de personal cu 15,5% lunar, până la sfârşitul anului.
Modul de aplicare a legii se va stabili la nivelul fiecărei unităţi sanitare, cu acordul salariatului, după consultarea organizaţiilor sanitare. Angajatul poate opta fie pentru reducerea programului zilnic de lucru, în aşa fel încât să nu depăşească 32 de ore libere lunar, fie pentru acordarea a câte 4 zile libere, în lunile noiembrie şi decembrie. De asemenea, se poate opta şi pentru o măsură care să combine cele două alternative.
Ministerul Sănătăţii a pus în vedere conducătorilor structurilor din Sănătate că au obligaţia de a organiza activitatea pe care o coordonează, astfel încât să fie asigurată continuitatea, iar pacienţii să nu fie afectaţi de aceste măsuri.
Romania pe penultimul loc la consumul de medicamente in UE
Sistemul de sanatate al Romaniei a regresat pe penultima pozitie dintr-un grup de 33 de tari europene studiate, releva raportul anual al 'EU Consumer Healthcare Index ', au precizat reprezentantii Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), luni, intr-o conferinta de presa.
Acestia au subliniat ca raportul CEGEDIM in ceea ce priveste consumul de medicamente exprimat in numar de zile de tratament releva ca si acest indice a scazut in prima jumatate a lui 2009, iar privitor la consumul de medicamente per capita, Romania este din nou pe penultima pozitie in UE, consumand de trei ori mai putine medicamente decat media europeana, consumul de medicamente pe cap de locuitor fiind de 72 euro pe an fata de 350 euro pe cap de locuitor in UE.
Reprezentantii ARPIM sustin ca principalele cauze ale situatiei actuale sunt alocarea bugetara insuficienta, la jumatatea nivelului minim european care este de 8% , reducerea contributiilor cumulate de la 14% la 11%, redirectionarea fondurilor suplimentare destinate initial de catre guvern finantarii accesului pacientilor la medicamente (taxa pe viciu) catre alte cheltuieli bugetare.
Acestia mai afirma ca adoptarea unei noi legislatii de pret cu introducerea pretului minim european concomitent cu transferul intregului risc de davlorizare catre producatori prin inghetarea timp de un an a ratei de schimb folosita la calculul preturilor, introducerea sistemului spiral de scadere continua a preturilor de la 65% la 35% la medicamentele generice si originale corespunzatoare, dar si introducerea unui sistem unic in Europa de supra impozitare progresiva a cifrei de afaceri pe intregul lant farmaceutic, precum si adoptarea HG din 30 septembrie 2009 privind prelungirea retroactiva a termenelor de plata au dus la situatia actuala.
Desi resursele publice alocate sanatatii in Romania au crescut in valoare absoluta in ultimii ani in termeni reali, ponderea acestora a ramas undeva intre 3 si 4% din PIB, fiind printre cele mai mici din Europa.
Dr. Dan Zaharescu, director executiv ARPIM a subliniat ca ponderea cheltuielilor de medicamente a fost de 23%, iar in 2008 au fost alocate pentru cheltuieli de medicamente 14,6% cheltuieli pentru medicamente compensate, 8,6% pentru programe nationale, pentru spitale au fost cheltuite 36,6% si 45,2% pentru alte cheltuieli.
In luna iunie 2009 s-a constatat o scadere a zilelor de tratament cu 7,2% pe total piata, respectiv la o scadere in ambulator cu 4,2% pe medicamentele pe baza de prescrptie medicala si cu 20,7% pe medicamentele fara prescriptie medicala, iar in spitale cu 10,6%.
Astfel, scaderea cu 2,8% a zilelor de tratament in grupa medicamentelor cardiovasculare , inseamna ca cei 5,3 milioane de pacienti teoretici, circa 148 000, nu mai urmeaza tratamentul, au explicat reprezentantii industriei de medicamente.
Producatorii de medicamente solicita MS elaborarea unei reale politici publice in domeniul sanatatii, dezvoltate in parteneriat cu producatorii de medicamente, asociatiile profesionale si alte parti interesate.
Acestia mai considera ca sustenabilitatea financiara a sectorului de sanatate se poate realiza prin alinierea politicilor fiscale si de taxare in doemniul de sanatate la practicile UE.
Acestia au subliniat ca raportul CEGEDIM in ceea ce priveste consumul de medicamente exprimat in numar de zile de tratament releva ca si acest indice a scazut in prima jumatate a lui 2009, iar privitor la consumul de medicamente per capita, Romania este din nou pe penultima pozitie in UE, consumand de trei ori mai putine medicamente decat media europeana, consumul de medicamente pe cap de locuitor fiind de 72 euro pe an fata de 350 euro pe cap de locuitor in UE.
Reprezentantii ARPIM sustin ca principalele cauze ale situatiei actuale sunt alocarea bugetara insuficienta, la jumatatea nivelului minim european care este de 8% , reducerea contributiilor cumulate de la 14% la 11%, redirectionarea fondurilor suplimentare destinate initial de catre guvern finantarii accesului pacientilor la medicamente (taxa pe viciu) catre alte cheltuieli bugetare.
Acestia mai afirma ca adoptarea unei noi legislatii de pret cu introducerea pretului minim european concomitent cu transferul intregului risc de davlorizare catre producatori prin inghetarea timp de un an a ratei de schimb folosita la calculul preturilor, introducerea sistemului spiral de scadere continua a preturilor de la 65% la 35% la medicamentele generice si originale corespunzatoare, dar si introducerea unui sistem unic in Europa de supra impozitare progresiva a cifrei de afaceri pe intregul lant farmaceutic, precum si adoptarea HG din 30 septembrie 2009 privind prelungirea retroactiva a termenelor de plata au dus la situatia actuala.
Desi resursele publice alocate sanatatii in Romania au crescut in valoare absoluta in ultimii ani in termeni reali, ponderea acestora a ramas undeva intre 3 si 4% din PIB, fiind printre cele mai mici din Europa.
Dr. Dan Zaharescu, director executiv ARPIM a subliniat ca ponderea cheltuielilor de medicamente a fost de 23%, iar in 2008 au fost alocate pentru cheltuieli de medicamente 14,6% cheltuieli pentru medicamente compensate, 8,6% pentru programe nationale, pentru spitale au fost cheltuite 36,6% si 45,2% pentru alte cheltuieli.
In luna iunie 2009 s-a constatat o scadere a zilelor de tratament cu 7,2% pe total piata, respectiv la o scadere in ambulator cu 4,2% pe medicamentele pe baza de prescrptie medicala si cu 20,7% pe medicamentele fara prescriptie medicala, iar in spitale cu 10,6%.
Astfel, scaderea cu 2,8% a zilelor de tratament in grupa medicamentelor cardiovasculare , inseamna ca cei 5,3 milioane de pacienti teoretici, circa 148 000, nu mai urmeaza tratamentul, au explicat reprezentantii industriei de medicamente.
Producatorii de medicamente solicita MS elaborarea unei reale politici publice in domeniul sanatatii, dezvoltate in parteneriat cu producatorii de medicamente, asociatiile profesionale si alte parti interesate.
Acestia mai considera ca sustenabilitatea financiara a sectorului de sanatate se poate realiza prin alinierea politicilor fiscale si de taxare in doemniul de sanatate la practicile UE.
Sindicatul medicilor strange semnaturi pentru proteste
Camera Federativa a Medicilor, sindicatul medicilor din Romania, se opune cu fermitate fata de masura trimiterii lucratorilor bugetari in concediu fara plata fortat, in cuantum de 8 zile, in noiembrie si decembrie, ca mod de realizare de economii la bugetul de stat, a declarat, luni, pentru Agerpres, Dan Peretianu, presedinte al CFMR.
'Consideram ca acest lucru reprezinta un abuz fata de drepturile si obligatiile angajatului si ale angajatorului asumate de comun acord si prin Contractul Individual de Munca', arata Peretianu.
Liderul sindical precizeaza ca, odata cu semnarea Contractului Individual de Munca, lucratorul isi ia angajamente si, in acelasi timp, are si protectie in ceea ce priveste timpul de munca si salariul. Orice interventie in prevederile ce fac obiectul acestui contract, fara acordul lucratorului, reprezinta un abuz.
In aceasta situatie se afla acum lucratorii bugetari, in urma aplicarii Legii 329/2009, privind reorganizarea agentiilor de stat si a obligativitatii de a efectua 8 zile de concediu fara plata.
Sindicalistii considera ca sistemul de concediu fara plata este un drept al lucratorului, stabilit de o lege organica, Codul Muncii, si nu o posibilitate de manevra pentru angajator. Conform Codului Muncii, concediul fara plata se acorda doar la cererea lucratorului, prin acte scrise, si nu poate fi folosit in lipsa unei cereri exprese a acestuia.
CFMR atrage atentia ca, fata de alte situatii din sistemele bugetare, in sistemul de sanatate, medicii si alt personal sunt platiti pentru serviciile facute asiguratilor Casei Nationale si nu de la Bugetul de Stat. Astfel, spitalele sunt platite pentru rezolvarea unor internari, a unor operatii, a unor manevre medicale care nu vor mai fi facute daca medicii sunt trimisi acasa, mai ales in aceasta perioada de criza sanitara.
'De aceea, consideram ca abuzul, chiar daca este institutionalizat, prin legiferarea sa de catre Parlamentul Romaniei, tot un abuz este. Cerem suprimarea, de urgenta, a masurii propuse, in caz contrar vazindu-ne nevoiti sa punem capat acestei situatii prin actiuni sindicale de protest. Iar actiunile noastre vor fi pe masura abuzului la care sunt supusi lucratorii pe care ii reprezentam', subliniaza Peretianu.
Federatia sindicatelor medicilor isi rezerva dreptul de a actiona in justitie orice abuz individual sau colectiv la nivelul angajatorilor care sunt membri de sindicat.
Lipsa medicilor pentru 8 zile de la serviciu,sustin sindicalistii, va conduce de fapt la o greva obligatorie, organizata de Stat si de Guvern.
'Consideram ca acest lucru reprezinta un abuz fata de drepturile si obligatiile angajatului si ale angajatorului asumate de comun acord si prin Contractul Individual de Munca', arata Peretianu.
Liderul sindical precizeaza ca, odata cu semnarea Contractului Individual de Munca, lucratorul isi ia angajamente si, in acelasi timp, are si protectie in ceea ce priveste timpul de munca si salariul. Orice interventie in prevederile ce fac obiectul acestui contract, fara acordul lucratorului, reprezinta un abuz.
In aceasta situatie se afla acum lucratorii bugetari, in urma aplicarii Legii 329/2009, privind reorganizarea agentiilor de stat si a obligativitatii de a efectua 8 zile de concediu fara plata.
Sindicalistii considera ca sistemul de concediu fara plata este un drept al lucratorului, stabilit de o lege organica, Codul Muncii, si nu o posibilitate de manevra pentru angajator. Conform Codului Muncii, concediul fara plata se acorda doar la cererea lucratorului, prin acte scrise, si nu poate fi folosit in lipsa unei cereri exprese a acestuia.
CFMR atrage atentia ca, fata de alte situatii din sistemele bugetare, in sistemul de sanatate, medicii si alt personal sunt platiti pentru serviciile facute asiguratilor Casei Nationale si nu de la Bugetul de Stat. Astfel, spitalele sunt platite pentru rezolvarea unor internari, a unor operatii, a unor manevre medicale care nu vor mai fi facute daca medicii sunt trimisi acasa, mai ales in aceasta perioada de criza sanitara.
'De aceea, consideram ca abuzul, chiar daca este institutionalizat, prin legiferarea sa de catre Parlamentul Romaniei, tot un abuz este. Cerem suprimarea, de urgenta, a masurii propuse, in caz contrar vazindu-ne nevoiti sa punem capat acestei situatii prin actiuni sindicale de protest. Iar actiunile noastre vor fi pe masura abuzului la care sunt supusi lucratorii pe care ii reprezentam', subliniaza Peretianu.
Federatia sindicatelor medicilor isi rezerva dreptul de a actiona in justitie orice abuz individual sau colectiv la nivelul angajatorilor care sunt membri de sindicat.
Lipsa medicilor pentru 8 zile de la serviciu,sustin sindicalistii, va conduce de fapt la o greva obligatorie, organizata de Stat si de Guvern.
Rezidentiat: Organizarea buna, tematica depasita
Majoritatea medicinistilor care au dat, duminica, examenul de Rezidentiat nu au nimic de reprosat modului de organizare. In schimb, candidatii considera ca tematica este depasita si ca ar trebui schimbata.
"Organizarea a fost ireprosabila. Totul s-a desfasurat foarte transparent si corect. Nu cred ca a incercat cineva sa copieze, iar fetele au fost obligate sa-si prinda parul, tocmai pentru a evita orice banuieli. In sala unde am sustinut eu examenul au fost cam sase-sapte supraveghetori", a declarat pentru PaginaMedicala.ro, Adrian Lica.
"Totul a decurs ca in program. La ora 10.00 s-au deschis sacii si s-au impartit si grilele. Nu avem de ce sa ne plangem", este parerea Mirelei Renta.
De aceeasi parere este si Oana Tudorache: "Atat in sala unde am fost eu, cat si in salile colegilor cu care am vorbit, totul a mers conform metodologiei".
Pe de alta parte, un alt candidat, Denisa Dragan, sustine ca organizarea a avut si accente "romanesti", chiar daca pe total a fost buna.
"Cand zic accente romanesti ma refer la la sfarsitul examenului, cand multi au incercat sa-si negocieze timpul. De altfel, bancile lungi cred ca sunt o alta problema. De exemplu, la o banca stateau si sapte persoane, iar cand cineva din mijloc voia sa iasa, deranja trei colegi. Normal ar fi sa fie banci de o singura persoana", a precizat Denisa Dragan.
Grilele - accesibile
De altfel, medicinistii citati mai sus cred in unanimitate ca intrebarile au fost accesibile si ca oricine avea un minimum de pregatire, putea obtine un rezultat bunicel. Referitor la timpul acordat exmenului, absolventii de medicina sustin ca patru ore sunt suficiente.
"Au fost si intrebari banale, si intrebari grele si din afara materiei. Unele au fost putin ambigue, dar pe total pot spune ca au fost accesibile. Mie cele mai grele intrebari mi s-au parut cele din nutritie si alimentatie pediatrica, asta pentru ni s-au cerut denumirile comerciale ale laptelui", a explicat Denisa Dragan.
Pe de alta, Mirela Renta crede ca cele mai grele intrebari au fost din chirurgie generala.
"Grilele au avut un anumit grad de dificultate, avand in vedere ca sunt doar 2690 de locuri si peste 5.000 de candidati. dar a fost destul de bine, mai ales ca anul acesta s-a obtinut un punctaj de 947", a mai adaugat Mirela.
Si Oana Tudorache este de parere ca intrebarile au fost abordabile.
"Unele dintre ele au fost chiar de amanunt, dar pana la urma asa faci diferenta intre candidati. Nu au fost nici doze, nici procente, ceea ce a fost foarte frumos din partea comisiei care a alcatuit intrebarile", a precizat Oana.
O alta candidata, Georgiana Dana Zamfir considera si ea intrebarile "moderat de usoare", inafara de intrebarile din cardiologie.
"Grilele au fost chiar accesibile. Puteam sa fac mai bine. Plus ca timpul acordat de patru ore e suficient si daca iti planificai bine timpul, nu aveai cum sa nu termini. Cu toate astea, au fost in sala cu mine colegi care nu au mai avut timp sa completeze cinci sau chiar 20 de grile", a explicat Adrian Lica.
Tematica este depasita
Pe langa faptul ca medicinistii considera tematica depasita, aceasta cuprinde si carti straine, traduse foarte prost. Drept urmare, de multe ori, candidatii s-au vazut nevoiti sa consulte originalul ca sa priceapa mesajul transmis.
"Este inadmisibil sa fim examinati la nivel de anul 1996. Mai ales, cand in facultate am fost intotdeauna in pas cu noutatile", a declarat pentru PaginaMedicala.ro, o alta absolvenat de medicina, Alina Cristea.
Absolventa sustine ca Ministerul Sanatatii ar trebui sa schimbe, in primul rand, tematica.
"Pacat ca nu au reusit pana acum sa modifice acest examen astfel incat sa ne testeze gandirea clinica si nu doar capacitatea de memorare. As fi apreciat un examen axat pe cazuri clinice, asa cum se da in Statele Unite", a mai explicat Alina Cristea.
Metoda de testare prin grile - una obiectiva
Totodata, medicinistii considera ca testarea prin grile este una obiectica.
"Examenul de tip grila trebuie mentinut pentru ca are cele mai multe avantaje. Este o metoda extrem de eficienta, pentru ca e obiectiva si te poate plimba prin intreaga materie", a mai adaugat alina Cristea.
Printre optiunile candidatilor intervievati in ceea ce priveste specializarea dorita se numara chirurgia generala, ORL, psihiatria, oncologia sau medicina de urgente, cardiologia sau dermatologia. Totul se va stabili dupa teleconferinta de alegere a postului si locului in rezidentiat.
Rezidentiatul in strainatate, o alta optiune
Nu toti absolventii de medicina urmaresc sa prinda un post bun in spitalele din tara. Exista si medicinisti care viseaza la un rezidentiat in tari precum Germania, Anglia, Spania sau Franta. Un astfel de exemplu il constituie tanarul Mihai Ceanga, care va pleca in primavara in Germania.
"Nu ma intereseaza sa dau examenul de rezidentiat in Romania pentru ca am decis sa plec din tara. Ma pregatesc sa plec in Germania, iar acolo admiterea se face pe baza de interviu", sustine Mihai.
Motivele pentru care tanarul a ales sa-si faca rezidentiatul in afara tarii sunt toat legate de conditiile precare oferite de spitalele romaniesti. Printre acestea se numara: apa maronie la robinet in fiecare dimineata, lipsa aparatelor sanitare, dar si salariile foarte mici.
"Organizarea a fost ireprosabila. Totul s-a desfasurat foarte transparent si corect. Nu cred ca a incercat cineva sa copieze, iar fetele au fost obligate sa-si prinda parul, tocmai pentru a evita orice banuieli. In sala unde am sustinut eu examenul au fost cam sase-sapte supraveghetori", a declarat pentru PaginaMedicala.ro, Adrian Lica.
"Totul a decurs ca in program. La ora 10.00 s-au deschis sacii si s-au impartit si grilele. Nu avem de ce sa ne plangem", este parerea Mirelei Renta.
De aceeasi parere este si Oana Tudorache: "Atat in sala unde am fost eu, cat si in salile colegilor cu care am vorbit, totul a mers conform metodologiei".
Pe de alta parte, un alt candidat, Denisa Dragan, sustine ca organizarea a avut si accente "romanesti", chiar daca pe total a fost buna.
"Cand zic accente romanesti ma refer la la sfarsitul examenului, cand multi au incercat sa-si negocieze timpul. De altfel, bancile lungi cred ca sunt o alta problema. De exemplu, la o banca stateau si sapte persoane, iar cand cineva din mijloc voia sa iasa, deranja trei colegi. Normal ar fi sa fie banci de o singura persoana", a precizat Denisa Dragan.
Grilele - accesibile
De altfel, medicinistii citati mai sus cred in unanimitate ca intrebarile au fost accesibile si ca oricine avea un minimum de pregatire, putea obtine un rezultat bunicel. Referitor la timpul acordat exmenului, absolventii de medicina sustin ca patru ore sunt suficiente.
"Au fost si intrebari banale, si intrebari grele si din afara materiei. Unele au fost putin ambigue, dar pe total pot spune ca au fost accesibile. Mie cele mai grele intrebari mi s-au parut cele din nutritie si alimentatie pediatrica, asta pentru ni s-au cerut denumirile comerciale ale laptelui", a explicat Denisa Dragan.
Pe de alta, Mirela Renta crede ca cele mai grele intrebari au fost din chirurgie generala.
"Grilele au avut un anumit grad de dificultate, avand in vedere ca sunt doar 2690 de locuri si peste 5.000 de candidati. dar a fost destul de bine, mai ales ca anul acesta s-a obtinut un punctaj de 947", a mai adaugat Mirela.
Si Oana Tudorache este de parere ca intrebarile au fost abordabile.
"Unele dintre ele au fost chiar de amanunt, dar pana la urma asa faci diferenta intre candidati. Nu au fost nici doze, nici procente, ceea ce a fost foarte frumos din partea comisiei care a alcatuit intrebarile", a precizat Oana.
O alta candidata, Georgiana Dana Zamfir considera si ea intrebarile "moderat de usoare", inafara de intrebarile din cardiologie.
"Grilele au fost chiar accesibile. Puteam sa fac mai bine. Plus ca timpul acordat de patru ore e suficient si daca iti planificai bine timpul, nu aveai cum sa nu termini. Cu toate astea, au fost in sala cu mine colegi care nu au mai avut timp sa completeze cinci sau chiar 20 de grile", a explicat Adrian Lica.
Tematica este depasita
Pe langa faptul ca medicinistii considera tematica depasita, aceasta cuprinde si carti straine, traduse foarte prost. Drept urmare, de multe ori, candidatii s-au vazut nevoiti sa consulte originalul ca sa priceapa mesajul transmis.
"Este inadmisibil sa fim examinati la nivel de anul 1996. Mai ales, cand in facultate am fost intotdeauna in pas cu noutatile", a declarat pentru PaginaMedicala.ro, o alta absolvenat de medicina, Alina Cristea.
Absolventa sustine ca Ministerul Sanatatii ar trebui sa schimbe, in primul rand, tematica.
"Pacat ca nu au reusit pana acum sa modifice acest examen astfel incat sa ne testeze gandirea clinica si nu doar capacitatea de memorare. As fi apreciat un examen axat pe cazuri clinice, asa cum se da in Statele Unite", a mai explicat Alina Cristea.
Metoda de testare prin grile - una obiectiva
Totodata, medicinistii considera ca testarea prin grile este una obiectica.
"Examenul de tip grila trebuie mentinut pentru ca are cele mai multe avantaje. Este o metoda extrem de eficienta, pentru ca e obiectiva si te poate plimba prin intreaga materie", a mai adaugat alina Cristea.
Printre optiunile candidatilor intervievati in ceea ce priveste specializarea dorita se numara chirurgia generala, ORL, psihiatria, oncologia sau medicina de urgente, cardiologia sau dermatologia. Totul se va stabili dupa teleconferinta de alegere a postului si locului in rezidentiat.
Rezidentiatul in strainatate, o alta optiune
Nu toti absolventii de medicina urmaresc sa prinda un post bun in spitalele din tara. Exista si medicinisti care viseaza la un rezidentiat in tari precum Germania, Anglia, Spania sau Franta. Un astfel de exemplu il constituie tanarul Mihai Ceanga, care va pleca in primavara in Germania.
"Nu ma intereseaza sa dau examenul de rezidentiat in Romania pentru ca am decis sa plec din tara. Ma pregatesc sa plec in Germania, iar acolo admiterea se face pe baza de interviu", sustine Mihai.
Motivele pentru care tanarul a ales sa-si faca rezidentiatul in afara tarii sunt toat legate de conditiile precare oferite de spitalele romaniesti. Printre acestea se numara: apa maronie la robinet in fiecare dimineata, lipsa aparatelor sanitare, dar si salariile foarte mici.
300 de cadre medicale vorbesc despre diabet
Programul educational "Sa vorbim despre diabet” lansat de Lilly Romania, va continua si in 2010.
In el sunt implicati medici diabetologi, asistente medicale din Bucuresti si din tara, care incearca sa-i invete pe pacienti cum sa-si auto-gestioneze diabetul.
“Din februarie pana acum, in acest program de educatie au fost informate peste 300 cadre medicale de specialitate. Au fost instruiti spre a-l folosi aproximativ 150 de educatori din toata tara, fie medici diabetologi, fie asistente medicale, care, la randul lor au organizat intalniri cu pacientii astfel incat acestia sa fie informati si pregatiti pentru acceptarea si intelegerea diabetului cu care trebuie sa traiasca”, a declarat dr. Daniel Popescu, Director Relatii Publice Lilly Romania.
Compania a investit in productia unor materiale speciale pentru medici, astfel ca acestia au primit 140 de kituri, care contin cele patru harti enorme si colorate si un manual de moderator. S-au organizat si cateva intalniri cu diabetologi si asistente medicale din toata tara, la care a participat un expert care avea drept misiune formarea de educatori pentru program.
De altfel, prima componenta din cadrul programului “Sa vorbim despre diabet”, o constituie “Hartile de Conversatie”, un instrument educational unic, interactiv si vizual privind diabetul zaharat.
“Forma in care este prezentata informatia este prietenoasa si pozitiva, hartile avand fiecare o tema precisa, bine elaborata si usor de inteles”,a spus dr. Rodica Pasat, expert trainer in program.
Programul demarat in Romania este creat de Healthy Interactions, lider in furnizarea de instrumente educationale in sanatate, in colaborare cu Federatia Internationala de Diabet (IDF), cu sprijinul diviziei de ingrijire a diabetului a Eli Lilly and Company.
“Rolul meu este sa starnesc interesul altor cadre medicale care sa poata prezenta mai departe hartile de conversatie, dar si sa realizez direct sesiuni cu pacientii. Sistemul propus de Healthy Interactions presupune interactiune si implicare din ambele parti (educator si pacienti) si am constatat ca, si in Romania, daca ai rabdare si interes, pacientii devin foarte repede dornici sa inteleaga prin ce trece organismul lor si ce paşi trebuie sa faca pentru a ajunge sa traiasca o viata normala”, a precizat dr. Pasat.
Desi medicii sunt entuziasmati de ideea programului, ei fac aceasta munca benevol, fara sa fie remunerata.
"Deocamdata, eforturile educatorilor sunt nerasplatite financiar si sunt motivate doar de dorinta de a face bine. Un impediment pe care il vom rezolva in lunile care vin este gasirea de spatii potrivite pentru ca aceste intalniri in jurul Hartilor de Conversatie sa se transforme in mici seminarii folositoare si dorite de pacienti”, a conchis dr. Popescu.
Importanta programului este foarte mare, daca ne gandim ca peste 900000 de romani cu diabet zaharat pot fi ajutati sa treaca peste provocarile zilnice ale luptei cu boala.
“In Romania, ne bucuram sa constatam ca exista programe de educatie care sa ajute bolnavii de diabet sa isi inteleaga conditia, si sa invete sa isi controleze diabetul”, a subliniat prof. dr. Radu Lichiardopol, medic primar la Institutul N. Paulescu.
Federatia Romana de Diabet, se implica si ea in acest program,folosindu-si retelele pentru a informa si a aduce medici si asistente la cursuri.
Planurile pentru anul viitor sunt nu numai de a continua formarea educatorilor, ci si in a le inlesni, celor care sunt dornici sa faca mese rotunde cu pacientii, spatii pentru a duce mai departe informatia.
In el sunt implicati medici diabetologi, asistente medicale din Bucuresti si din tara, care incearca sa-i invete pe pacienti cum sa-si auto-gestioneze diabetul.
“Din februarie pana acum, in acest program de educatie au fost informate peste 300 cadre medicale de specialitate. Au fost instruiti spre a-l folosi aproximativ 150 de educatori din toata tara, fie medici diabetologi, fie asistente medicale, care, la randul lor au organizat intalniri cu pacientii astfel incat acestia sa fie informati si pregatiti pentru acceptarea si intelegerea diabetului cu care trebuie sa traiasca”, a declarat dr. Daniel Popescu, Director Relatii Publice Lilly Romania.
Compania a investit in productia unor materiale speciale pentru medici, astfel ca acestia au primit 140 de kituri, care contin cele patru harti enorme si colorate si un manual de moderator. S-au organizat si cateva intalniri cu diabetologi si asistente medicale din toata tara, la care a participat un expert care avea drept misiune formarea de educatori pentru program.
De altfel, prima componenta din cadrul programului “Sa vorbim despre diabet”, o constituie “Hartile de Conversatie”, un instrument educational unic, interactiv si vizual privind diabetul zaharat.
“Forma in care este prezentata informatia este prietenoasa si pozitiva, hartile avand fiecare o tema precisa, bine elaborata si usor de inteles”,a spus dr. Rodica Pasat, expert trainer in program.
Programul demarat in Romania este creat de Healthy Interactions, lider in furnizarea de instrumente educationale in sanatate, in colaborare cu Federatia Internationala de Diabet (IDF), cu sprijinul diviziei de ingrijire a diabetului a Eli Lilly and Company.
“Rolul meu este sa starnesc interesul altor cadre medicale care sa poata prezenta mai departe hartile de conversatie, dar si sa realizez direct sesiuni cu pacientii. Sistemul propus de Healthy Interactions presupune interactiune si implicare din ambele parti (educator si pacienti) si am constatat ca, si in Romania, daca ai rabdare si interes, pacientii devin foarte repede dornici sa inteleaga prin ce trece organismul lor si ce paşi trebuie sa faca pentru a ajunge sa traiasca o viata normala”, a precizat dr. Pasat.
Desi medicii sunt entuziasmati de ideea programului, ei fac aceasta munca benevol, fara sa fie remunerata.
"Deocamdata, eforturile educatorilor sunt nerasplatite financiar si sunt motivate doar de dorinta de a face bine. Un impediment pe care il vom rezolva in lunile care vin este gasirea de spatii potrivite pentru ca aceste intalniri in jurul Hartilor de Conversatie sa se transforme in mici seminarii folositoare si dorite de pacienti”, a conchis dr. Popescu.
Importanta programului este foarte mare, daca ne gandim ca peste 900000 de romani cu diabet zaharat pot fi ajutati sa treaca peste provocarile zilnice ale luptei cu boala.
“In Romania, ne bucuram sa constatam ca exista programe de educatie care sa ajute bolnavii de diabet sa isi inteleaga conditia, si sa invete sa isi controleze diabetul”, a subliniat prof. dr. Radu Lichiardopol, medic primar la Institutul N. Paulescu.
Federatia Romana de Diabet, se implica si ea in acest program,folosindu-si retelele pentru a informa si a aduce medici si asistente la cursuri.
Planurile pentru anul viitor sunt nu numai de a continua formarea educatorilor, ci si in a le inlesni, celor care sunt dornici sa faca mese rotunde cu pacientii, spatii pentru a duce mai departe informatia.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
